CMPA-HCP-Sub Navigation



Informatiile din aceasta sectiune sunt adresate exclusiv personalului medical si farmaceutic


Personal medical si farmaceutic?


YESNO
The following content is restricted for healthcare professionals only.
You will be redirected.
The following content is restricted for consumers only.
You will be redirected.
Date importante despre alergia la proteinele din laptele de vaca (APLV)

Alergia alimentara sau hipersensibilitatea alimentara non-alergica

Top 8 alergeni alimentari

Hipersensibilitatea alimentara non-alergica (de exemplu intolerantele) apare din cauza imposibilitatii digerarii unor anumite componente din alimente - de exemplu, lactoza sau fructoza sau, mai rar, coloranti alimentari, aditivi sau conservanti. Hipersensibilitatea alimentara non-alergica nu afecteaza sistemul imunitar si este mai des intalnita decat alergiile alimentare.

 

Alergiile alimentare apar ca urmare a unei reactii imunologice la anumiti alergeni din alimente. Acesti alergeni sunt in majoritatea cazului reprezentati de proteine. Alte componente din alimente, precum lactoza sau alti carbohidrati, nu reactioneaza in mod obisnuit ca alergeni.

 

Anumiti alergeni provoaca mai multe reactii decat altii. Iata cei mai cunoscuti opt alergeni responsabili pentru aproximativ 90% din toate reactiile alergice alimentare in randul copiilor.1

 

Alergiile sunt in crestere in randul sugarilor si copiilor de varsta mica.2

Alergia la proteinele din laptele de vaca

Alergia la proteinele din laptele de vaca (APLV) este una dintre cel mai frecvent intalnite alergii pe parcursul primului an de viata. Aceasta se manifesta atunci cand sistemul imunitar reactioneaza anormal la proteinele din laptele de vaca. Aceste proteine fie sunt transferate de la mama in timpul alaptarii, fie sunt ingerate prin formulele pentru sugari pe baza de proteine din lapte de vaca sau preluate din alimentatia complementara. Reactia sistemului imunitar poate fi cauzata de imunoglobuline (Ig)E mediate, mediate non-IgE sau mixte. Reactiile pot fi imediate (timpurii) - au loc in cateva minute sau ore de la expunere si/ sau intarziate - se manifesta dupa 48 de ore sau chiar dupa o saptamana de la ingerare. Reactiile imediate sunt cel mai probabil cauzate de lgE, insa la unii sugari poate aparea o combinatie de reactii imediate si intarziate.

Intoleranta la lactoza

Intoleranta la lactoza este rezultatul scaderii capacitatii de a digera si absorbi lactoza (zaharul prezent in lapte), din cauza lipsei de lactaza. Aceasta este foarte rar intalnita in randul sugarilor mai mici de 5 ani3, chiar si in cazul celor care au suferit de APLV. Laptele matern contine in mod natural un nivel crescut de lactoza, care este benefic in cresterea si dezvoltarea sanatoasa a sugarului.2

APLV

Intoleranta la lactoza

3% dintre sugari ≤ 1 an 2,7

Foarte rara in randul copiilor ≤ 5 ani3

La nivel global, 65% dintre adulti au intoleranta la lactoza8
Importanta lactozei pentru microbiota intestinala

Lactoza este un dizaharid format din glucoza si galactoza3. Lactoza este componentul principal al laptelui matern, fiind importanta pentru cresterea si dezvoltarea sanatoasa a sugarului. Aceasta ofera energie si asigura absorbtia calciului. Lactoza inhiba bacteriile de putrefactie si contribuie la mentinerea sanatatii microbiotei intestinale4. Drept urmare, lactoza nu trebuie eliminata din dieta sugarului.

 

Lactoza ofera inca un beneficiu important: imbunatateste gustul formulelor speciale. Gustul placut si aroma lactozei favorizeaza acceptarea formulelor extensiv hidrolizate (eHFs), create pentru gestionarea APLV la sugari. Acesta reprezinta inca un detaliu care atesta importanta lactozei in dieta sugarului.

Incidenta si prevalenta APLV
% de sugari ce scapa de APLV incepand cu varsta de 1 an

Studiile de cohorta prospective facute pe 10 ani in Europa sugereaza o prevalenta intre 1,9% si 4,9% a APLV la sugari.5 Rezultatele unei metaanalize ce include 229 articole publicate intre 1967 si 2001 sustin acest pronostic, cu o rata de incidenta a APLV de 2-3% in randul sugarilor.6

APLV dispare in randul copiilor, pe masura ce cresc: 60-75% dintre copii nu mai manifesta APLV pana la varsta de 2 ani. Acest procent creste la 85-90% inaintea varstei de 3 ani. Incidenta APLV este de doar 1% in randul copiilor cu varsta de 5 ani.6



Semne si simptome ale alergiei la proteinele din laptele de vaca

Semnele si simptomele care nu sunt specifice APLV variaza de la colici si reflux la constipatie, insomnii, eczeme, diaree si plans. Toate acestea transforma procesul de diagnosticare intr-unul dificil. Simptomele sunt depistate la nivelul mai multor sisteme de organe, in special la nivelul pielii, al tractului gastrointestinal si al sistemului respirator. Sansele de a suferi de APLV cresc daca doua sau mai multe sisteme de organe prezinta simptomatologie.

Simptome ale alergiei la proteinele din laptele de vaca la nivelul tractului digestiv

Tractul digestiv

 


Prevalenta simptomelor la nivelul tractului digestiv

Pana la 60% dintre sugarii afectati prezinta simptome la nivelul tractului digestiv.

Simptome respiratorii ale alergiei la proteinele din laptele de vaca

La nivelul sistemului respirator

 














Prevalenta simptomelor respiratorii

Pana la 30% dintre sugarii afectati prezinta simptome respiratorii.

Simptome cutanate ale alergiei la proteinele din laptele de vaca la nivelul pielii

La nivelul pielii

 















Prevalenta simptomelor cutanate

Pana la 70% dintre sugarii afectati prezinta simptome cutanate.

Simptome generale ale alergiei la proteinele din laptele de vaca

In general

 














Plansul inconsolabil este frecvent intalnit in randul sugarilor cu APLV, iar anafilaxia este un simptom care se manifesta rar.

Diagnosticul de APLV ar trebui pus intotdeauna de un medic.


BIBLIOGRAFIE

  1. US FDA. Food Allergies: What You Need to Know. Available at: http://www.fda.gov/Food/ResourcesForYou/Consumers/ucm079311.htm (accessed Jan 2017).
  2. Koletzko S, et al. Diagnostic Approach and Management of Cow’s-Milk Protein Allergy in Infants and Children: ESPGHAN Gl Committee Practical Guidelines. JPGN. 2012;55:221–9.
  3. Heyman MB, et al. Committee on Nutrition. Lactose intolerance in infants, children, and adolescents. Pediatrics. 2006;118(3):1279–86.
  4. Francavilla R, et al. Effect of lactose on gut microbiota and metabolome of infants with cow’s milk allergy. Pediatr Allergy Immunol. 2012;23(5):420–7.
  5. Prescott SL, et al. A global survey of changing patterns of food allergy burden in children. World Allergy Organ J. 2013;6(1):21.
  6. Høst A. Cow’s milk protein allergy and intolerance in infancy. Some clinical, epidemiological and immunological aspects. Pediatr Allergy Immunol. 1994;5:1–36.
  7. NIH. https://ghr.nlm.nih.gov/condition/lactose-intolerance#statistics (accessed February 2017).
  8. NIH. Lactose intolerance. Available at: https://ghr.nlm.nih.gov/condition/lactose-intolerance#statistics (accessed February 2017).
NOTA IMPORTANTA: Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca femeile gravide si cele care tocmai au devenit mame sa fie informate despre avantajele si superioritatea alaptarii. Mamele ar trebui incurajate sa continue alaptarea chiar si atunci cand copiii lor au alergie la proteinele din laptele de vaca. Este necesar ca mama sa primeasca consiliere dietetica si sa excluda complet toate sursele de proteine din laptele de vaca, evitand consumul de produse lactate. Daca a fost luata hotararea de a alege o formula destinata unor scopuri medicale speciale pentru sugari, este important sa se respecte instructiunile de preparare de pe eticheta. Apa nefiarta, biberoanele nesterilizate sau prepararea incorecta a formulei pentru sugari pot duce la imbolnavirea acestuia. Depozitarea, manipularea, prepararea si hranirea incorecte pot avea efecte adverse pentru sanatatea sugarului. Alimentele destinate unor scopuri medicale speciale pentru sugari trebuie utilizate numai sub supraveghere medicala.